Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
COMPLECTÁ, vb. I. v. completa.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
COMPLECTÁ vb. I. v. completa.
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
COMPLÉCT, -Ă adj. v. complet2.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
COMPLÉCT, -Ă adj. v. complet.
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
1) compléct n., pl. urĭ și e (din cuplet, cum s´a zis întîĭ, adică „păreche” [!] [supt infl. luĭ complect 2], că, în ainte [!] de introducerea dansurilor în păreche, Româniĭ nu dansaŭ de cît hora, care e maĭ cuviincĭoasă. V. cuplet). Munt. Pop. Bal de mahala.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
2) compléct adj. V. complet.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
complét, -ă adj. (fr. complet, d. lat. com-plétus, part. d. com-plére, a umplea. V. plin). Întreg, terminat, deplin. Adv. De tot, în întregime. – Fals complect (rus. kompléktnyĭ).
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
completéz v. tr. (fr. completer). Fac complet, întregesc: a completa o sumă. – Fals -ctez.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink