Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
COMPLETÁT, -Ă, completați, -te, adj. Care a devenit complet; întregit. – V. completa.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
COMPLETÁT adj. împlinit, întregit, rotunjit. (Un text ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
COMPLETÁ, completéz, vb. I. Tranz. A întregi, a adăuga pentru a fi complet2. [Var.: complectá vb. I] – Din fr. compléter.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A COMPLETÁ ~éz tranz. A face să fie complet (adăugând ceea ce lipsește); a întregi; a complini. /<fr. compléter
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
COMPLETÁ vb. I. tr. A întregi (un lucru incomplet). [Var. complecta vb. I. / < fr. compléter].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
COMPLETÁ vb. tr. a întregi (un lucru incomplet). (< fr. compléter)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
COMPLETÁ vb. a împlini, a întregi, a rotunji, (livr.) a complini, (înv. și reg.) a plini, (înv.) a încheia. (~ pâna la suma de ...)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
A completa ≠ a descompleta
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
completá vb., ind. prez. 1 sg. completéz, 3 sg. și pl. completeáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
completéz v. tr. (fr. completer). Fac complet, întregesc: a completa o sumă. – Fals -ctez.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink