Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
COMPLICÁT, -Ă, complicați, -te, adj. Alcătuit din (prea) multe elemente; greu de descurcat sau de înțeles; încurcat, încâlcit. – V. complica.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
COMPLICÁT, -Ă adj. Încurcat, greu de înțeles. [Cf. fr. compliqué].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
COMPLICÁT, -Ă adj. 1. încurcat, greu de înțeles. 2. (fig.) întortocheat, sinuos. (< fr. compliqué)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
COMPLICÁT adj. 1. încâlcit, încurcat. (Trebuie descurcată acea problemă ~.) 2. (fig.) întortocheat, sinuos. (O rezolvare ~ a problemei.) 3. dificil, greu. (O problemă ~ la matematică.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Complicat ≠ simplu
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
complicát, -ă adj. (lat. complicatus). Amestecat cu altele: boală complicată. Compus din maĭ multe bucățĭ: mașină complicată. Prea încărcat cu întîmplărĭ: narațiune complicată.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
COMPLICÁ, complíc, vb. I. Tranz. și refl. A (se) încurca; a (se) agrava, a (se) înrăutăți. – Din fr. compliquer.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A COMPLICÁ complíc tranz. A face să se complice. /<fr. compliquer
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE COMPLICÁ se complícă intranz. (despre stări de lucruri, situații) A deveni mai dificil, mai grav; a se înrăutăți; a se înăspri; a se agrava. /<fr. compliquer
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
COMPLICÁ vb. I. 1. tr., refl. A (se) încurca, a(-și) provoca complicații, încurcături. ♦ A face, a deveni complicat. 2. refl. A se agrava, a se înrăutăți. [P.i. complíc. / < fr. compliquer, cf. it., lat. complicare].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
COMPLICÁ vb. tr., refl. a (se) încurca, a (se) agrava, a (se) înrăutăți. (< fr. compliquer, lat. complicare)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
COMPLICÁ vb. a (se) încâlci, a (se) încurca. (Lucrurile s-au ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
A (se) complica ≠ a (se) simplifica
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
complicá vb., ind. prez. 1 sg. complíc, 3 sg. și pl. complícă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
complíc, a -á v. tr. (lat. cómplico, -áre, fr. compliquer. V. plec, a-plic, re-plic). Încurc: a complica o afacere.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink