Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: compounda (verb tranzitiv) , compoundare (substantiv feminin)   
COMPOUNDÁRE s. f. Metodă de reglare a tensiunii la generatoare sau a turației la motoarele de curent continuu, care constă în e*******a suplimentară a mașinii cu un curent egal sau proporțional cu curentul din indus. [Pr.: -paun-] – Cf. compound.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
COMPOUNDÁRE s.f. 1. Metodă de reglare a tensiunii generatoare sau a turației la motoarele de curent continuu, bazată pe e*******a suplimentară a mașinii. 2. Adăugare de grăsimi sau de derivați ai acizilor grași unui ulei mineral pentru a-i îmbunătăți calitățile. [Var. compundare s.f. / < compounda].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
COMPOUNDÁRE PAUN-/ s. f. 1. metodă de reglare a tensiunii generatoare sau a turației la motoarele de curent continuu, prin e*******a suplimentară a mașinii cu un curent egal sau proporțional cu cel indus. 2. adăugare de grăsimi sau de derivați ai acizilor grași unui ulei mineral pentru a-i îmbunătăți calitățile. (după fr. compoundage)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
compoundáre s. f. [-poun- pron. -paun-]
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
COMPOUNDÁ, compoundéz, vb. I. Tranz. (Elt.) A face operația de compoundare. [Pr.: -paun-] – Din engl. compound.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
COMPOUNDÁ vb. I. tr. A face operația de compoundare. [< engl. compound].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
compoundá vb. ind. prez. 1 sg. compoundéz, 3 sg. și pl. compoundeáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)