COMPĂTIMITÓR, -OÁRE, compătimitori, -oare, adj. Care simte sau manifestă compătimire față de cineva. – Compătimi + suf. -tor.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
COMPĂTIMITÓR, -OÁRE adj. Care simte, care manifestă compătimire față de cineva. [< compătimi + -tor].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
COMPĂTIMITÓR adj. binevoitor, îngăduitor, înțe-legător, mărinimos, milos, milostiv, (înv.) milo-sârd, priincios, priitor. (S-a arătat ~ cu nevoile lor.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
compătimitór adj. → pătimitor
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
compătimitór, -oáre adj. Care compătimește.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
COMPĂTIMITÓR ~oáre (~óri, ~oáre) Care exprimă compătimire; plin de compătimire. Atitudine ~oare. /a compătimi + suf. ~tor
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink