CONCÁV, -Ă, concavi, -e, adj. Care prezintă o scobitură; în formă de adâncitură. ♦ (Înv.; despre formații militare) Dispus în semicerc. – Din fr. concave, lat. concavus.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CONCÁV, -Ă adj. Care prezintă o adâncitură, o scobitură. [< fr. concave, cf. lat. concavus].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CONCÁV, -Ă adj. care prezintă o adâncitură, o scobitură. (<fr. concave, lat. concavus)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
CONCÁV adj. v. scobit.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Concav ≠ convex
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
concáv adj. → cav
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
concáv, -ă adj. (fr. concave, d. lat. con-cavus. V. cav). A căruĭ suprafață e scobită și sferică: oglindă concavă. V. convex.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
CONCÁV ~ă (~i, ~e) Care este curbat înăuntru; a cărui suprafață prezintă o adâncitură sferică. Lentilă ~ă. Oglindă ~ă. /<fr. concave, lat. concavus
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink