CONCEPȚIÚNE s. f. v. concepție.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CONCEPȚIÚNE s.f. v. concepție.
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
concepțiúne f. (lat. concéptio, -ónis. V. încep). Acțiunea de a concepe copilu, zămislire. Imaculata concepțiune, o dogmă bisericească după care Fecĭoara Maria a fost concepută fără păcat original. Fig. Facultatea de a înțelege, de a concepe: concepțiune greoaĭe, ușoară. Ceĭa ce produce inteligența: alfabetu e o sublimă concepțiune. – Și -épție.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
IMACULATA CONCEPȚIUNE, dogmă catolică, instituită de papa Pius al IX-lea, prin bula Ineffabilis Deus (1854), care susține că Maria, mama lui Iisus, nu a cunoscut păcatul originar. Sărbătorită pe 8 dec.
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink