CONCLUZIÚNE s. f. V. concluzie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CONCLUZIÚNE s.f. v. concluzie.
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
concluziúne f. (lat. con-clúsio, -ónis). Acțiunea de a conclude, încheĭere. Învoială definitivă. Consecŭența [!] unuĭ argument. Pl. În procedură, cererĭ ale părților. Cerere a ministeruluĭ public: a lua concluziunĭ. – Și -úzie.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink