CONCREȚIONÁR, -Ă, concreționari, -e, adj. Care prezintă concrețiuni. – [Pr.: -ți-o-] – Din fr. concrétionnaire.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CONCREȚIONÁR, -Ă adj. Care prezintă concrețiuni. [fr. concrétionnaire].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CONCREȚIONÁR, -Ă adj. care prezintă concrețiuni. (< fr. concrétionnaire)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
concreționár adj. m. (sil. -ți-o-), pl. concreționári; f. sg. concreționáră, pl. concreționáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink