CONCUPISCÉNT, -Ă, concupiscenți, -te, adj. Care are înclinări către plăceri senzuale, trupești; luxurios. – Din fr. concupiscent, it. concupiscente.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CONCUPISCÉNT, -Ă adj. Înclinat către plăceri trupești, senzuale; senzual. [Cf. fr. concupiscent, it. concupiscente].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CONCUPISCÉNT, -Ă adj. care prezintă concupiscență. (< fr. concupiscent, lat. concupiscens)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
CONCUPISCÉNT adj. (livr.) luxurios. (Om ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
concupiscént adj. m., pl. concupiscénți; f. sg. concupiscéntă, pl. concupiscénte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink