CONDUCTOMÉTRU, conductometre, s. n. Dispozitiv folosit pentru determinarea conductivității soluțiilor. – Din fr. conductomètre.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CONDUCTOMÉTRU s.n. Dispozitiv pentru determinarea conductivității soluțiilor. [< fr. conductomètre].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CONDUCTOMÉTRU s. n. aparat folosit în conductometrie. (< fr. conductimètre)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
conductométru s. n. (sil. -tru), art. conductométrul; pl. conductométre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
CONDUCTOMÉTRU ~e n. Aparat pentru măsurarea conductivității electrice a apei sau a unei soluții. /<fr. conductometre
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink