CONFEDERATÍV, -Ă, confederativi, -e, adj. Care aparține unei confederații; care are caracterul unei confederații. – Din fr. confédératif.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CONFEDERATÍV, -Ă adj. Care aparține unei confederații. [< fr. confédératif].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CONFEDERATÍV, -Ă adj. care aparține unei confederații. (< fr. confédératif)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
confederatív adj. → federativ
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
confederatív, -ă adj. (d. confederat; fr. confédératif). Relativ la confederațiune.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
CONFEDERATÍV ~ă (~i, ~e) Care ține de o confederație; propriu unei confederații. Uniune ~ă. /<fr. confédératif
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink