Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
CONFUZIÚNE s. f. v. confuzie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CONFUZIÚNE s.f. (Jur.) 1. Mod de stingere a unor obligații prin reunirea în aceeași persoană a calităților de debitor și de creditor. 2. V. confuzie. [Cf. fr. confusion, it. confusione, lat. confusio].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CONFUZIÚNE s. f. (jur.) stingere a unor obligații prin întrunirea de către aceeași persoană a calităților de debitor și creditor. (< fr. confusion, lat. confusio)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
confuziúne (jur.) s. f. (sil. -zi-u-), g.-d. art. confuziúnii
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
confuziúne f. (lat. confúsio, -ónis. V. fuziune). Acțiunea de a lua un lucru drept altu: confuziune de date. Amestec, dezordine: confuziunea de stil provine din confuziunea de ideĭ. Fig. Încurcătură din cauza rușineĭ: plin de confuziune. – Și -úzie.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)