CONSANGVÍN, -Ă, consangvini, -ne, adj. Înrudit (din partea tatălui); (despre frați și surori) care au același tată; p. ext. rudă, rubedenie. [Var.: consanguin, -ă adj.] – Din fr. consanguin, lat. consanguineus.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CONSANGVÍN, -Ă adj., s.m. și f. Rudă din partea tatălui; (p. ext.) rudă, rubedenie. [Var. consanguin, -ă adj., s.m.f. / cf. lat. consanguineus, fr. consanguin].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CONSANGVÍN, -Ă adj., s. m. f. 1. rudă din partea tatălui. 2. care provine dintr-un strămoș comun. (< fr. consanguin, lat. consanguineus)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
CONSANGVÍN adj. consângean. (Frați ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
consangvín adj. → sangvin
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
CONSANGVÍN ~ă (~i, ~e) Care au același tată, dar nu și aceeași mamă. /<fr. consanguin, lat. consanguineus
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink