CONSERVAȚIÚNE, conservațiuni, s. f. (Rar) Conservare. [Pr.: -ți-u-] – Din fr. conservation, lat. conservatio, -onis.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CONSERVAȚIÚNE s.f. (Rar) Conservare. [Var. conservație s.f. / cf. fr. conservation, lat. conservatio].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CONSERVAȚIÚNE s. f. (rar) conservare. (<fr. conservation, lat. conservatio)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
conservațiúne s. f. (sil. -ți-u-), g.-d. art. conservațiúnii; pl. conservațiúni
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
conservațiúne f. (lat. conservátio, -ónis). Rar. Păstrare. – Și -áție, dar ob. -áre.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink