CONSPIRATÓR, -OÁRE, conspiratori, -oare, s. m. și f. Persoană care ia parte la o conspirație. – Din fr. conspirateur.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CONSPIRATÓR, -OÁRE s.m. și f. Participant la o conspirație. [Cf. fr. conspirateur].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CONSPIRATÓR, -OÁRE s. m. f. participant la o conspirație. (< fr. conspirateur)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
CONSPIRATÓR s. v. complotist.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
conspiratór s. m., pl. conspiratóri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
conspiratór, -oáre adj. și s. Conjurat, complotist, aliat secret contra cuĭva.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
CONSPIRATÓR ~oáre (~óri, ~oáre) m. și f. 1) Persoană care participă la o conspirație; complotist; conjurat. 2) Persoană care urzește ceva în taină. /<fr. conspirateur
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
conspiratoáre s. f., g.-d. art. conspiratoárei; pl. conspiratoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink