Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
CONSTITUTÍV, -Ă, constitutivi, -e, adj. Care intră în compunerea unui lucru, care reprezintă un element esențial din structura lui; alcătuitor. – Din fr. constitutif.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CONSTITUTÍV, -Ă adj. Care intră în componența unui lucru, care reprezintă un element esențial în structura lui. [< fr. constitutif].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CONSTITUTÍV, -Ă adj. care intră în componența unui lucru, care reprezintă un element esențial în structura lui; constituent. (< fr. constitutif)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
CONSTITUTÍV adj. 1. v. component. 2. integrant. (Parte ~ din ceva.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
constitutív adj. m., pl. constitutívi; f. sg. constitutívă, pl. constitutíve
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
constitutív, -ă adj. (d. lat. constitus, constituit, cu sufixu -iv; fr. -tif). Care servește la constituirea unuĭ lucru: părțile constitutive ale unuĭ lucru.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
CONSTITUTÍV ~ă (~i, ~e) Care constituie un întreg. Elemente ~e. <fr. constitutif
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)