CONSTRICȚIÚNE s. f. v. constricție.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CONSTRICȚIÚNE s.f. Strângere, îngustare (printr-o presiune circulară). ♦ Mișcare de apropiere a pereților canalului fonator, prin care suflul de aer expirat produce un zgomot caracteristic. [Var. constricție s.f. / cf. fr. constriction, lat. constrictio].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink