Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
CONSULÁT, consulate, s. n. 1. (În republica romană) Perioada de guvernare a unui consul (1). 2. Reprezentanță a unui stat în alt stat, condusă de un consul (2); (concr.) clădirea în care sunt instalate birourile acestui serviciu. – Din fr. consulat, lat. consulatus.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CONSULÁT s.n. 1. Perioadă de guvernare a unui consul în vechea Romă. ♦ Guvernământ consular al Republicii Franceze între 1799 și 1804. 2. Demnitatea și funcția de consul; (concr.) reședința unui consul. [Cf. lat. consulatus, fr. consulat, germ. Konsulat].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CONSULÁT s. n. 1. (în Roma antică) perioadă de guvernare a unui consul (1). ◊ guvernare consulară a Republicii Franceze între 1799 și 1804. 2. reprezentanță diplomatică a unui stat în alt stat, inferioară ambasadei; sediul reprezentanței. (< fr. consulat, lat. consulatus)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
consulát s. n., pl. consuláte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
consulát n., pl. e (lat. consulatus). Demnitatea de consul. Durata eĭ. Cancelaria unuĭ consul. Guvernu consular stabilit în Francia de constituțiunea anuluĭ VIII.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
CONSULÁT ~e n. 1) Funcția de consul. 2) Durată cât cineva ocupă această funcție. 3) Reprezentanță permanentă, prezidată de un consul. 4) Sediul acestei reprezentanțe. /<fr. consulat, lat. consulatus
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)