Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: consulta (verb tranzitiv) , consultare (substantiv feminin)   
CONSULTÁRE, consultări, s. f. Acțiunea de a (se) consulta și rezultatul ei; solicitare a unui aviz, ascultare a unei păreri; întrebare, cercetare. – V. consulta.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CONSULTÁRE s.f. Acțiunea de a consulta și rezultatul ei; întrebare, cercetare; ascultarea unei păreri, solicitarea unui aviz. [< consulta].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CONSULTÁRE s. 1. cercetare. (~ catalogului.) 2. (MED.) examinare. (~ pacienților.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
consultáre s. f., g.-d. art. consultării; pl. consultări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
CONSULTÁ, consult, vb. I. 1. Tranz. A întreba, a cere o părere, un sfat; a lua avizul unei persoane autorizate. ♦ Refl. a se sfătui cu cineva. 2. A cerceta, a examina un text, un izvor etc. pentru a se informa sau a se documenta. – Din fr. consulter, lat. consultare.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A CONSULTÁ consúlt tranz. 1) (persoane) A întreba pentru a obține un sfat sau o părere. ~ un expert. ~ un medic. 2) (texte, lucrări științifice) A examina pentru a se documenta. /<fr. consulter, lat. consultare
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE CONSULTÁ consúlt intranz. A face schimb de sfaturi (cu cineva); a se consfătui. /<fr. consulter, lat. consultare
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
CONSULTÁ vb. I. tr. A întreba, a cere sfatul, părerea unui specialist, a cere avizul cuiva. 2. refl. A se sfătui. 3. tr. A cerceta pentru informare, documentare etc. (o carte, un text etc.). [P.i. consúlt. / < fr. consulter, cf. it., lat. consultare].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CONSULTÁ vb. I. tr. 1. a cere sfatul, părerea cuiva, a lua avizul unui specialist. 2. a cerceta pentru informare, documentare. ◊ (despre medici) a examina un bolnav, a da o consultație (2). II. refl. a se (con)sfătui. (< fr. consulter, lat. consultare)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
CONSULTÁ vb. 1. a întreba. (Să-l ~ într-o chestiune.) 2. a se sfătui, (rar) a se consfătui, (înv. și pop.) a se chibzui, (Mold.) a se cislui, (înv., în Transilv.) a se divăni. (S-au ~ între ei cum să procedeze.) 3. v. cerceta. 4. a cerceta. (~ catalogul unei biblioteci.) 5. (MED.) a examina. (Medicul ~ un pacient.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
consultá vb., ind. prez. 1 sg. consúlt, 3 sg. și pl. consúltă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
2) consúlt, a v. tr. (lat. consultare; fr. consulter). Cer sfat, întreb ce să fac: a consulta un medic, un avocat, (și fig.) o carte, un autor. Examinez, socotesc: îmĭ consult puterea, averea. V. refl. Cer sfat: a te consulta cu un medic.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)