CONSULTATÍV, -Ă, consultativi, -e, adj. Instituit pentru a-și da avizul în probleme determinate, cu caracter de consultație. ◊ Organ consultativ = organ care își dă părerea autorizată în anumite probleme. Aviz consultativ = părere cerută unui organ competent, dar peste care organul care a cerut-o poate trece. Vot consultativ = părere cerută unei persoane în cadrul unor discuții, dar care nu obligă pe ceilalți participanți în privința hotărârii ce urmează a se lua. – Din fr. consultatif.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CONSULTATÍV, -Ă adj. (Despre un organ numit sau ales) Chemat să-și dea avizul numai la anumite chestiuni. ◊ Vot consultativ = vot care nu are putere deliberativă într-o adunare, într-o discuție etc. [Cf. fr. consultatif, it. consultativo].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CONSULTATÍV, -Ă adj. cu caracter de consultație. ♦ organ ~ = organ chemat să-și dea avizul în anumite chestiuni. ♦ vot ~ = vot care nu are putere deliberativă într-o adunare. (< fr. consultatif)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
CONSULTATÍV adj. (POL.) (înv.) sfătuitor. (Or-gan ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
consultatív adj. m., pl. consultatívi; f. sg. consultatívă, pl. consultatíve
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
consultatív, -ă adj. (d. consultat; fr. -atif). Relativ la consultațiunĭ, la sfaturĭ, la opiniunĭ: comitet cinsultativ. Vot consultativ, care-țĭ dă drept să-țĭ spuĭ părerea, da [!] să nu votezĭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
CONSULTATÍV ~ă (~i, ~e) Care este constituit pentru a da consultații; cu caracter de consultație. Comitet ~. ◊ Vot ~ vot care indică opinia celui care votează fără a fi luat în considerație când se adoptă o hotărâre. /<fr. consultatif
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink