CONTAGIÓS, -OÁSĂ, contagioși,-oase adj., s. m. și f. 1. Adj. (Despre boli) Care se transmite de la om la om; molipsitor. 2. S. m. și f., adj. (Persoană) care suferă de o boală molipsitoare. [Pr.: -gi-os] – Din fr. contagieux, lat. contagiosus.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CONTAGIÓS, -OÁSĂ adj. (Despre boli) Molipsitor; (despre oameni; și s.) Bolnav de o boală molipsitoare. [Pron. -gi-os. / cf. fr. contagieux].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CONTAGIÓS, -OÁSĂ I. adj. (despre boli) molipsitor; contaminant. ◊ infecțios. II. s. m. f., adj. (suferind) de o boală molipsitoare. (< fr. contagieux, lat. contagiosus)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
CONTAGIÓS adj. (MED.) 1. v. molipsitor. 2. v. in-fecțios.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Contagios ≠ neinfecțios
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
contagiós adj. m., s. m. (sil. -gi-os), pl. contagióși; f. sg. contagioásă, pl. contagioáse
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
contagiós, -oásă adj. (lat. contagiosus. V. contaminez). Molipsitor, lipicĭos.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
CONTAGIÓS ~oásă (~óși, ~oáse) 1) (despre boli) Care contagiază; cu proprietatea de a se transmite de la un individ la altul; molipsitor; infecțios; pestilențial. 2 și substantival (despre persoane) Care poate contagia pe alții; susceptibil să transmită o boală. 3) Care favorizează o contagiune; cu proprietatea de a contribui la o contagiere. Agent ~. Miasmă ~oasă. [Sil. -gi-os] /<fr. conta-gieux, lat. contagiosus, ~onis
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
AGALACTIE CONTAGIOÁSĂ s. (MED. VET.) (pop.) răsfug. (~ atinge oile și caprele.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink