Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
CONTEMPLÁRE, contemplări, s. f. Acțiunea de a (se) contempla. ♦ Atitudine de meditație sau de privire, de observare pasivă a fenomenelor, opusă atitudinii active. ◊ Contemplare vie = percepere nemijlocită, concretă a lucrurilor și a fenomenelor naturii, care apare în procesul interacțiunii dintre om și lumea înconjurătoare și care dă oamenilor, pe baza practicii, o justă reflectare a însușirilor obiectelor; intuire vie. – V. contempla.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CONTEMPLÁRE s.f. Acțiunea de a (se) contempla. ◊ Contemplare vie = percepere senzorială nemijlocită, concretă a lucrurilor și a fenomenelor, care apare în procesul interacțiunii dintre om și lumea înconjurătoare. [< contempla].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CONTEMPLÁRE s. f. acțiunea a de (se) contempla. ◊ (fig.) atitudine de meditație, de observare pasivă a fenomenelor. (< contempla)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
contempláre s. f., g.-d. art. contemplării; pl. contemplări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
CONTEMPLÁ, contémplu, vb. I. Tranz. și refl. A (se) privi îndelung, meditativ, cu admirație și cu emoție. – Din fr. contempler, lat. contemplari.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A CONTEMPLÁ contémplu 1. tranz. (viața, natura etc.) A privi lung și cu admirație. 2. intranz. A gândi mult și profund (asupra unui lucru); a cugeta; a medita; a reflecta; a chibzui. /<fr. contempler, lat. contemplari
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
CONTEMPLÁRE ~ări f. 1) v. A CONTEMPLA. 2) Atitudine de observație pasivă a fenomenelor, opusă atitudinii active. /v. a contempla
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
CONTEMPLÁ vb. I. tr., refl. A (se) privi lung (admirativ sau cu emoție). [P.i. contémplu. / < fr. contempler, cf. lat. contemplare].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CONTEMPLÁ vb. I. tr., refl. a (se) privi îndelung, meditativ, cu admirație și emoție. II. intr. a medita, a reflecta. (< fr. contempler, lat. contemplare)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
CONTEMPLARE VÍE s. v. intuiție.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
contemplá vb., ind. prez. 3 sg. și pl. contémplă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
contemplá vb., ind. prez. pers. 1 sg. contemplu (contemplez)
Sursa: Dictionnaire morphologique de la langue roumaine | Permalink
contémplu și -éz, a -á v. tr. (lat. con-templari, a te uĭta în templu, în porțiunea de cer tăĭată de aŭgur. E un cuv. din limba aŭgurilor, ca și consider. V. templu). Mă uĭt atent și mult admirînd orĭ cugetînd. V. intr. Meditez: a petrece vĭața contemplînd.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink