Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: contraface (verb tranzitiv) , contrafăcut (adjectiv)   
CONTRAFĂCÚT, -Ă, contrafăcuți, -te, adj. Falsificat, reprodus fraudulos; artificial. – V. contraface.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CONTRAFĂCÚT adj. 1. v. fals. 2. v. artificial. 3. fals, (înv.) strâmb. (Aur ~.) 4. falsificat, (pop. și fam.) dres, făcut, (pop.) prefăcut, (reg.) stricat. (Băutură ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Contrafăcut ≠ autentic, nefalsificat, necontrafăcut, veritabil
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
CONTRAFÁCE, contrafác, vb. III. Tranz. A reproduce un document, un obiect, un preparat original în scop fraudulos, dându-l drept autentic; a falsifica. – Contra1- + face (după fr. contrefaire).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A CONTRAFÁCE contrafác tranz. (acte, adevăruri, obiecte de preț etc.) A denatura în mod intenționat, prezentând ca fiind autentic; a falsifica. /contra- + a face
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
CONTRAFÁCE vb. III. tr. A reproduce (un act, un document) în scopuri frauduloase prin imitație; a falsifica. [P.i. contrafác. / < contra- + face, după fr. contrefaire].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CONTRAFÁCE vb. tr. a reproduce un document, o operă de artă, un obiect în scopuri frauduloase; a falsifica. (după fr. contrefaire)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
CONTRAFÁCE vb. 1. v. falsifica. 2. v. denatura. 3. a falsifica, (pop. și fam.) a drege, (pop.) a preface. (~ băutura.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
contrafáce (contrafác, contrafăcút), vb. – A falsifica, a imita. De la face, după modelul fr. contrefaire.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
contrafáce vb. → face
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
contrafác, -făcut, a -fáce v. tr. (după fr. contrefaire). Rar. Imitez, falsific: a contraface o marfă, o semnătură.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)