CONTRAPRÓBĂ, contraprobe, s. f. Probă suplimentară, efectuată atunci când o probă de încercare nu dă rezultate concludente. – Contra1 + probă.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CONTRAPRÓBĂ s.f. Probă suplimentară folosită atunci când o probă de încercare nu dă rezultate concludente. [< contra + probă, după fr. contre-épreuve].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CONTRAPRÓBĂ s. f. probă pentru a verifica o alta, care nu a dat rezultatele concludente. (după fr. contre-épreuve)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
contrapróbă s. f. (sil. -pro-) → probă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
contrapróbă f., pl. e (după fr. contre-épreuve). Probă care se scoate după o stampă tipărită de curînd saŭ după un desemn [!] cu creĭonu. Într´o adunare, votare a doua oară p. a verifica prima votare.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink