Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: contrasemna (verb tranzitiv) , contrasemnare (substantiv feminin)   
CONTRASEMNÁRE s. f. Acțiunea de a contrasemna și rezultatul ei. – V. contrasemna.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CONTRASEMNÁRE s.f. Acțiunea de a contrasemna. [< contrasemna].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
contrasemnáre s. f., g.-d. art. contrasemnării
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
CONTRASEMNÁ, contrasemnez, vb. I. Tranz. A pune semnătura pe un act semnat în prealabil de un organ ierarhic superior. – Contra1 + semna (după fr. contresigner).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A CONTRASEMNÁ ~éz tranz. (acte, documente) A semna după o persoană mai înaltă în grad. /contra- + a semna
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
CONTRASEMNÁ vb. I. tr. A semna un act alături de cel de la care emană. [< contra- + semna, după fr. contresigner].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CONTRASEMNÁ vb. tr. a semna un act alături de cel de la care emană. (după fr. contresigner)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
contrasemná vb., ind. prez. 1 sg. contrasemnéz, 3 sg. și pl. contrasemneáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
contrasemnéz v. tr. (fr. contresigner). Semnez după cel de la care emană un act. Iscălesc ca funcționar pe plicu scrisoriĭ pe care o expediez.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)