CONTRÓLER, controlere, s. n. (Inform.) Circuit complex și logica aferentă operării în condiții optime a unui echipament periferic. – Din engl. controller.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CONTRÓLER, controlere, s. n. (Inform.) Circuit complex și logica aferentă operării în condiții optime a unui echipament periferic. [Scris și: controller] – Din engl. controller.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediţia a II-a | Permalink
CONTROLÉR s.n. Aparat electric care permite o succesiune de modificări ale conexiunilor sau de reglaj. [< germ. Kontroller, cf. engl. controller].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CONTRÓLER s. n. 1. comutator care realizează o succesiune determinată de modificări ale conexiunilor unor circuite electrice. 2. (inform.) circuit complex și logica aferentă operării în condiții optime a unui echipament periferic. (< germ. Kontroller, engl. controller)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
contróler (comutator electric) s. n., pl. contrólere
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink