CONVENIÉNT, -Ă adj. (Rar) Care convine, oportun, potrivit, corespunzător, proporționat. [Pron. -ni-ent. / < engl. convenient, cf. it. conveniente].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CONVENIÉNT, -Ă adj. care convine, oportun, potrivit, corespunzător. (< engl. conveninent)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
conveniént adj. m., pl. conveniénți; f. sg. conveniéntă, pl. conveniénte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
conveniént, -ă adj. (lat. convéniens, -éntis, după fr. convenant). Care convine, cuviincĭos, politicos: persoană, vorbă convenientă. Adv. În mod convenient.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink