CONVEXITÁTE, convexități, s. f. Însușirea de a fi convex; suprafață, formă, parte convexă (a unui lucru); proeminență, umflătură. – Din fr. convexité, lat. convexitas, -atis.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CONVEXITÁTE f. 1) Caracter convex. 2) Formă convexă; proeminență; protuberantă; ridicătură. /<fr. convexité, lat. convexitas, ~atis
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
CONVEXITÁTE s.f. Însușirea de a fi convex; suprafață bombată ieșită în afară, convexă. [Cf. fr. convexité, lat. convexitas].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CONVEXITÁTE s. f. însușirea de a fi convex; suprafață bombată în afară; umflătură, proeminență. (< fr. convexité, lat. convexitas)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
convexitáte s. f., g.-d. art. convexității; pl. convexități
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
convexitáte f. (lat. convéxitas, -átis). Proprietatea de a fi convex. Parte convexă, bulbucătură.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink