COPÁN, copane, s. n. (Reg.) Șold, coapsă (de animal). – Din bg. kopan.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
COPÁN s. v. coapsă.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
copán, copáne, s.n. (reg.) 1. șold, coapsă de pasăre sau de miel. 2. pisălog (pentru usturoi).
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
copán (copáne), s. n. – 1. Pisălog de piuliță. – 2. Pulpă, copan. – Mr. copan, megl. cupan. Bg. kopan (DAR) sau gr. și ngr. ϰάπανον.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
copán s. n., pl. copáne
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
copán n., pl. e (bg. kópan, maĭ, cĭocan, dim. kópanče, copan; alb. kopán, ngr. și vgr. kópanon, pisălog). Munt. ș. a. Cotoĭ, picĭor (șold) de pasăre friptă (BSG. 1022. 163). – Și copană, pl. e.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
COPAN, oraș precolumbian, centru religios al Imperiului Maya, întemeiat potrivit tradiției la c. 469, în NE Hondurasului de astăzi. Cercetările arheologice au degajat monumentale construcții destinate observațiilor astronomice, înconjurate de construcții civile. Abandonat în sec. 9.
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink