CORÍBANT, coribanți, s. m. Preot al zeiței grecești Cibela, al cărei cult avea un caracter o****c. – Din fr. corybante.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CORIBÁNT s.m. Preot al zeiței antice Cibele, al cărei cult avea caracterul unor o***i exaltate. [< lat. corybante, gr. korybas].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CORIBÁNT s. m. 1. (în Grecia antică) preot al zeiței Cibele, cu un cult o*******c. 2. (fig.) chefliu, petrecăreț. (< fr. corybante, gr. korybas, -antos)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
coribánt s. m., pl. coribánți
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
coribánt m. (vgr. korýbas, -ýbantos, d. korýpto, daŭ din cap, zburd). Preut [!] al zeițeĭ Cibela din Frigia.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
CORÍBANȚI (KORIBANTES) (în mitologia greacă), divinități masculine de origine asiatică. Cultul lor prevedea dansuri războinice și manifestări o********e.
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink