CORIDÓR, coridoare, s. n. Loc de trecere îngust (și lung), care leagă încăperile unei clădiri și din care se intră în camerele aceluiași apartament sau ale aceluiași etaj; culoar. ♦ Porțiune îngustă de spațiu de-a lungul compartimentelor unui vagon de cale ferată. ♦ Porțiune îngustă de teren care leagă două puncte. – Din fr. corridor, germ. Korridor.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CORIDÓR s.n. Loc de trecere, lung și îngust, care leagă încăperile unei clădiri, ale unui apartament. ♦ Porțiune îngustă care leagă două puncte de teren. [< fr. corridor, it. corridore].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CORIDÓR s. n. 1. loc de trecere lung și îngust care leagă încăperile unei clădiri, ale unui apartament. 2. porțiune îngustă de teren care leagă două puncte. (< fr. corridor, germ. Korridor)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
CORIDÓR s. culoar, gang, (înv.) tindă. (Îl poartă printr-un ~ lung.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
coridór s. n., pl. coridoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
coridór n., pl. oare (fr. corridor, d. sp. corredor, d. correr, lat. cúrrere, a alerga. V. curg). Galerie de comunicațiune între camerele uneĭ case orĭ între compartimentele unuĭ vagon. – Barb. culoar (fr. couloir). V. foișor și alergătoare.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
CORIDÓR ~oáre n. 1) Încăpere lungă și îngustă de-a lungul unei serii de camere care servește ca loc de trecere și legătură între acestea; culoar. 2) Porțiune îngustă de teren care leagă două puncte, trecând printr-un teritoriu străin. /<fr. corridor, germ. Korridor
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink