CORNÁT, -Ă, cornați, -te, adj. (Rar) Cornut. – Corn1 + suf. -at.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
cornát adj. m., pl. cornáți; f. sg. cornátă, pl. cornáte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
cornát, -ă adj. (d. corn). Vechĭ (Cant.). Cornorat orĭ cornut.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink