Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
CORONAMÉNT, coronamente, s. n. 1. Ornament terminal situat la partea superioară a unei clădiri, a unei porți etc. 2. Partea superioară a unui chei, a unui dig, a unui zid de sprijin, executată, de obicei, din piatră fățuită. 3. Coroană (5). – Din fr. couronnement (dupa coroană).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CORONAMÉNT s.n. 1. Ornament care încunună un edificiu, o poartă etc. 2. Partea superioară a unui chei, a unui dig, a unui zid de sprijin etc., alcătuită de obicei din piatră cu forme geometrice regulate. 3. Totalitatea coroanelor arborilor care iau parte la alcătuirea unei păduri. [Pl. -te, -turi. / cf. fr. couronnement].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CORONAMÉNT s. n. 1. ornament care încunună o mobilă, o poartă etc. 2. partea superioară a unui edificiu sau monument sculptural, a unui chei, dig, zid de sprijin, baraj etc., din piatră cu forme geometrice regulate. 3. totalitatea coroanelor arborilor care alcătuiesc o pădure. (< fr. couronnement)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
coronamént s. n., pl. coronaménte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
coronamént n., pl. e (lat. coronamentum, fr. couronement). Partea de sus a uneĭ case, a uneĭ coloane, a unuĭ dulap ornat ș. a.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
CORONAMÉNT ~e n. 1) arhit. Partea superioară, de obicei ornată, a unui edificiu. 2) Element de sprijin al unui zid, dig sau baraj, executat, de obicei, din piatră fățuită. 3) Ornament care încununează o clădire, o poartă. 4) Coroana unui copac. /<fr. couronnement
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)