CORTÍNĂ, cortine, s. f. Perdea de stofă, de catifea etc. care desparte sala de spectacol de scena și care, prin ridicare sau prin lăsare în jos sau tragere în părți, marchează începutul, respectiv încheierea unui spectacol sau a unui fragment de spectacol. ♦ Perdea de metal care desparte sala de spectacol de scenă și care este folosită, în caz de incendiu, pentru a împiedica extinderea focului. – Din it. cortina.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CORTÍNĂ s. f. 1. perdea de stofă sau de catifea care separă scena de sala de spectacol a unui teatru. 2. văl membranos sau filamentos de pe marginea pălăriei ciupercilor. (< it. cortina)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
CORTÍNĂ s. (înv.) perdea. (Se lasă ~, la teatru.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
cortínă (cortíne), s. f. – Perdea care desparte sala de teatru de scenă. It. cortina (sec. XIX). Este dublet de la curtină, s. f. (zid de închidere), din fr. courtine.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
cortínă s. f., g.-d. art. cortínei; pl. cortíne
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
cortínă f., pl. e (it. cortína, d. lat. cortina, cort de pele; fr. courtine; germ. gardine; mgr. kortína, kurtína. V. cort). Perdeaŭa sceneĭ unuĭ teatru. V. catapeteazmă.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
CORTÍNĂ ~e f. Perdea de stofă sau de catifea care închide și deschide scena într-o sală de spectacole. A ridica ~a. ◊ ~ de fier a) perdea de metal care desparte sala de spectacol de scenă, folosită în caz de incendiu; b) barieră de netrecut, care separa statele comuniste europene de democrațiile occidentale. /<it. cortina
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink