COSÁC, cosaci, s. m. Pește de apă dulce din familia crapului, cu corpul turtit lateral, cu solzi mici, negri-albăstrui pe spinare și argintii pe laturi. (Abramis ballerus). – Din bg. kosak.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
COSÁC s. (IHT.; Abramis ballerus) (reg.) murgoi.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
cosác1, cosáci, s.m. (reg.) 1. trunchi de lemn. 2. pește argintiu-deschis cu solzi mici.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
cosác2, cosácuri, s.n. (reg.) clin de lac, triunghi de pământ.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
cosác (cosáci), s. m. – Specie de pește (Abramis ballerus). Bg. kosak (Cihac, II, 73; Conev 53; DAR) sau bg. kosač (Skok 65), cf. ceh., rus. kosatka.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
cosác s. m., pl. cosáci
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
cosác m. (bg. kosák și kosát, rus. kosátka a. î.). Sud. Un pește fluvial din neamu plăticiĭ (ceva maĭ mic de cît asta), albastru închis pe spinare, și în colo alb, cu solzĭ micĭ (ábramis bállerus). Munt. Fam. Pirpirí-cosác, pirpiriŭ, lefter, fără nicĭ un ban.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
COSÁC ~ci m. Pește dulcicol din familia ciprinidelor, cu corpul alungit, turtit lateral, cu solzi mici, negri-albăstrui. /<bulg. kosak
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
COSÁC (‹ bg.) s. n. Pește teleostean ciprinid, dulcicol, asemănător cu plătica, din marile fluvii ale Europei de Est și Centrale, avînd două specii în apele din România: c. cu botul alungit (Abramis ballerus) și c. cu botul turiti (A. sapa sapa).
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink