COSECÁNTĂ, cosecante, s. f. Funcție trigonometrică a unui unghi, egală cu secanta trigonometrică a unghiului complementar. – Din fr. cosécante.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
COSECÁNTĂ s.f. Funcție trigonometrică a unui unghi, egală cu secanta trigonometrică a unghiului complementar. [< fr. cosécante].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
COSECÁNTĂ s. f. funcție trigonometrică a unui unghi egală cu secanta unghiului complementar. (< fr. cosécante)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
COSECÁNTĂ s. (GEOM.) (înv.) sindiatemnusă.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
cosecántă s. f., pl. cosecánte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
cosecántă f., pl. e (co- și secantă). Geom. Secanta complementuluĭ unuĭ unghĭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
COSECÁNTĂ ~e f. mat. Funcție trigonometrică a unui unghi, egală cu secanta trigonometrică a unghiului complementar. /<fr. cosécante
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
COSECÁNTĂ (‹ fr. {i}) s. f. Funcție trigonometrică ce asociază fiecărui unghi un anumit număr, egal cu secanta unghiului complementar și cu inversul numărului ce reprezintă sinusul acelui unghi; (în triunghiul dreptunghic) raportul dintre ipotenuză și cateta opusă unghiului.
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink