Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
Definiţii: cosmetic (adjectiv) , cosmetică (substantiv feminin)   
COSMÉTICĂ f. 1) Artă și practică de îngrijire igienică a feței și a părului cu ajutorul unor metode și preparate speciale. 2) Ocu-pație a cosmeticianului. 3) Ramură a industriei care se ocupă cu fabricarea produselor cosmetice. [G.-D. cosmeticii] /<fr. cosmétique
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
COSMÉTICĂ s.f. Arta îngrijirii igienice a tenului prin metode și preparate speciale. ♦ Ramură industrială care se ocupă cu fabricarea cosmeticelor. [Gen. -cii. / < fr. cosmétique, cf. gr. kosmetike – artă decorativă].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
cosmétică s. f., g.-d. art. cosméticii
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
COSMÉTIC, -Ă, cosmetici, -ce, adj., subst. I. 1. Adj. Care servește la îngrijirea feței sau a părului. 2. S. n. cremă sau loțiune care servește la îngrijirea feței sau a părului. II. 1. S. f. Arta de a îngriji în mod igienic tenul, întrebuințând metode și preparate adecvate; profesiunea cosmeticianului. ♦ Ramură a industriei chimico-farmaceutice care se ocupă cu fabricarea cosmeticelor (I 2). 2. Adj. Care ține de cosmetică (II 1), privitor la cosmetică. Laborator cosmetic. – Din fr. cosmétique.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
COSMÉTIC ~că (~ci, ~ce) și substantival Care ține de cosmetică; propriu cosmeticii. /<fr. cosmétique
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
COSMÉTIC, -Ă adj., s.n. (Alifie, loțiune) care servește pentru îngrijirea pielii sau a părului. ♦ Privitor la cosmetică. [< fr. cosmétique, cf. gr. kosmetikos].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
COSMÉTIC, -Ă I. adj., s. n. (alifie, loțiune) pentru îngrijirea pielii sau a părului. ◊ (produs) pentru lustruirea autoturismelor. II. adj. 1. referitor la cosmetică. 2. (fig.; despre îmbunătățiri, operațiuni) de suprafață, care nu vizează fondul. III. s. f. 1. arta îngrijirii tenului prin metode și preparate speciale. 2. ramură industrială care se ocupă cu fabricarea cosmeticelor (I). (< fr. cosmétique, gr. kosmetikos, /III/ kosmetike)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
cosmétic adj. m.,pl. cosmétici; f. sg. cosmétică, pl. cosmétice
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
cosmétic s. n., pl. cosmétice
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
cozmétic, -ă adj. (vgr. kosmetikós, d. kósmos, podoabă, lume). Care servește la înfrumusețat pelea [!], dințiĭ și păru, ca pomadele, parfumurile, sulimanurile, pudra, prafurile saŭ pasta de dințĭ, săpunu ș. a. S. n., pl. e. Un cozmetic. – Fals cozmetíc (fr. cosmétique). Vulg. smintic.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)