COSTÍȚĂ, costițe, s. f. Diminutiv al lui coastă(1). ♦ Produs de mezelărie din carne de porc din regiunea mijlocie a coastelor, obținut prin sărare și afumare; costișoară. – Coastă + suf. -iță.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
costíță s. f., g.-d. art. costíței; pl. costíțe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
costíță f., pl. e (dim. d. coastă. Cp. și cu bg. kostíca, arșic, d. kostĭ, os). În măcelărie și bucătărie, garf, pîrjoală, bucată de carne cu o bucățică de coastă: costiță de purcel friptă pe grătar. – Barb. cotletă, cotlet și antricot (fr. côtelette și entrecôte).
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
COSTÍȚĂ ~e f. (diminutiv de la coastă) 1) Bucată din coasta unui animal cu tot cu carne. 2) Friptură făcută din asemenea carne; antricot. /coastă + suf. ~iță
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink