COTOȘMÁN, cotoșmani, s. m. (Pop.) Cotoi, motan (mare). – Et. nec.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
cotoșmán, cotoșmáni, s.m. (pop.) 1. cotoi, motan, motoc, mârtan. 2. bucată mare, codru, bulz, urs.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
cotoșmán s. m., pl. cotoșmáni
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
cotoșmán m. (din contoșman, adică „îmbrăcat în contoș”. V. încotoșmănez). Fam. Motan mare și frumos. Un cotoșman de băĭat, un băĭat robust și vioĭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink