COTROBĂIÁLĂ, cotrobăieli, s. f. Faptul de a cotrobăi; scotocire. [Pr.: -bă-ia-] – Cotrobăi + suf. -eală.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
COTROBĂIÁLĂ s. v. căutare.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
cotrobăiálă s. f. (sil. -tro-bă-ia-), g.-d. art. cotrobăiélii; pl. cotrobăiéli
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink