COVÂRȘITÓR, -OÁRE, covârșitori, -oare, adj. Care covârșește; copleșitoare; p. ext. foarte mare, dominant, extraordinar. – Covârși + suf. -tor.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
COVÂRȘITÓR adj. 1. v. apăsător. 2. copleșitor, sfâșietor. (O impresie ~oare.) 3. v. pătrunzător. 4. copleșitor, (fig.) strivitor. (O personalitate ~oare.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
covârșitór adj. m., pl. covârșitóri; f. sg. și pl. covârșitoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
COVÂRȘITÓR ~oáre (~óri, ~oáre) Care covârșește; mai mare ca număr sau ca forță; copleșitor. Eveniment ~. /a covârși + suf. ~tor
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink