COȘTEREÁȚĂ, coșterețe, s. f. (Reg.) Coteț. – Et. nec.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
COȘTEREÁȚĂ s. v. cocină, coteț.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
coștereáță s. f., g.-d. art. coșteréței; pl. coșteréțe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
coștereáță și coștireáță, V. cotineață.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
COȘTEREÁȚĂ ~éțe f. Adăpost pentru gaini, porci. /cf. rus. kušța, ucr. kuța
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
cotineață f., pl. ețe (d. coteț cu sufixu din chichineață). Coteț de păsărĭ de curte, poĭată, curnic. – În nord și coștereață și -ireață (supt [!] infl. altor cuvinte, ca bg. kyšta, casă), îngrăditură de dat mîncare puilor și unde nu pot pătrunde găinile adulte.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink