Dex creol

CREÓL, -Ă, creoli, -e, subst. 1. S. m. și f. Persoană născută în America Latină sau în colonii, urmașă a coloniștilor spanioli, portughezi sau francezi. 2. S. f. Limbă amestecată rezultată din contactul spaniolei, portughezei sau francezei cu un idiom indigen din America Latină, din Indiile de vest etc. ◊ (Adjectival) Limba creolă din Haiti. [Pr.: cre-ol] – Din fr. créole.

CREÓL, -Ă s.m. și f. 1. Persoană de rasă albă născută în America Latină sau în colonii. 2. (Prin confuzie) Persoană născută din părinți de rase diferite; mulatru. // s.f. Limbă care reprezintă stadiul unor limbi de cultură (franceză, spaniolă, portugheză etc.) evoluate potrivit modului de a vorbi al acestor persoane. [Pron. cre-ol. / < fr. créole, cf. sp. criollo].

CREÓL, -Ă s. m. f. om de rasă albă, urmaș al primilor coloniști europeni în America Latină sau în coloniile intertropicale (Antile). ◊ (s. f.) limbă mixtă provenind din contactul spaniolei, portughezei sau francezei cu un idiom indigen, vorbită de creoli. (< fr. créole)

creól s. m., adj. m., pl. creóli; f. sg. creólă, g.-d. art. creólei, pl. creóle

creól, -ă s. (fr. créole, d. sp. criollo). Eŭropean născut în coloniĭ (maĭ ales în America latină). Adj. Prnunțare creolă. Adv. Ca creoliĭ: a vorbi creol. – Se zice și despre negriĭ din America, spre deosebire de ceĭ din Africa.

CREÓL ~ă (~i, ~e) m. și f. 1) Persoană albă născută în America Latină sau în alte colonii, urmașă a primilor colonizatori. 2) Persoană născută din părinți de rase diferite. [Sil. cre-ol] /<fr. créole

CREÓLĂ f. mai ales art. Limbă rezultată din contactul spaniolei, portughezei sau francezei cu un idiom indigen din America Latină, din Africa sau din altă parte a lumii. [Sil. cre-o-] /<fr. créole