CRONOGRÁMĂ, cronograme, s. f. 1. Inscripție în care literele, corespunzătoare cifrelor romane, formează data. 2. Informație dată de literele unei fraze, ale unui vers, ale unei inscripții etc. care au și o semnificație numerală, reprezentând cifre romane. 3. Reprezentare grafică a variațiilor unui parametru în funcție de timp; historiogramă. [Var.: cronográm s. n.] – Din fr. chronogramme.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CRONOGRÁMĂ s.f. 1. V. cronogram. 2. Historiogramă. [< fr. chronogramme, cf. gr. chronos – timp, gramma – scriere].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CRONOGRÁMĂ s. f. 1. inscripție în care literele, corespunzătoare cifrelor romane, formează data. ◊ problemă enigmistică în care literele numerale (numerele latine) dintr-o frază, vers, inscripție etc., citite în ordinea lor firească din text (prin adiție) sau anagramate, formează data la care se referă textul, în legătură cu un eveniment istoric. 2. informație dată de literele unei fraze, ale unui vers, ale unei inscripții etc., care au și o semnificație numerală reprezentând cifre romane. 3. grafic reprezentând desfășurarea în timp a unui fenomen; historiogramă. (< fr. chronogramme)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
cronográmă s. f. (sil. -gra-), g.-d. art. cronográmei; pl. cronográme
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
cronográmă f., pl.e (fr. chronogramme, d. vgr. hrónos, timp, și grámma, literă). Joc de spirit în care literele (după numerațiunea romană) formează o dată istorică: franCorVM tVrbIs sICVLVs fert fVnera Vesper. Aicĭ literele numerale adunate MCCLVVVVVVII daŭ data de 1282, cînd aŭ fost Vesperele siciliene.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
CRONOGRÁMĂ ~e f. Inscripție în care literele, cu semnificația cifrelor romane, indică data. /<fr. chronogramme
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink