CRÂȘMULÍȚĂ, crâșmulițe, s. f. (Reg.) Diminutiv al lui crâșmă; crâșmușoară, crâșmuță. – Crâșmă + suf. -uliță.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CRÂȘMULÍȚĂ s. cârciumioară, (reg.) crâșmușoară, crâșmuță. (Într-o ~ la Șosea.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
crâșmulíță s. f., g.-d. art. crâșmulíței; pl. crâșmulíțe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink