CRĂCĂNÚȚĂ, crăcănuțe, s. f. Diminutiv al lui crăcană. – Crăcană + suf. -uță.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
crăcănúță s. f., g.-d. art. crăcănúței; pl. crăcănúțe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink