CRĂPĂTURÍCĂ, crăpăturici, s. f. (Rar) Diminutiv al lui crăpătură. – Crăpătură + suf. -ică.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
crăpăturícă s. f., g.-d. art. crăpăturícii; pl. crăpăturíci
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink