CUÁNTUM, cuantumuri, s. n. Cantitate, sumă (neprecizată) la care se urcă o cheltuială, un credit etc. [Var.: cvántum s. n.]. – Din fr., lat. quantum.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CUÁNTUM n. Mărime, cantitate (neprecizată) la care se ridică o cheltuială, un credit etc. [Sil. cu-an-] /<fr., lat. quantum
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
CUÁNTUM s.n. Cantitate, sumă (neprecizată) la care se ridică o cheltuială, un credit etc. [Pron. cuan-, var. cvantum s.n. / < lat. quantum].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CUÁNTUM s. n. cantitate, nivel, sumă la care se ridică o cheltuială, un credit. (< fr., lat. quantum)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
cuántum s. n. (sil. cuan-), art. cuántumul; pl. cuántumuri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink