CUCONÉT, cuconeturi, s. n. (Fam.) (Mulțime de) cucoane (1), grup de doamne. [Var.: coconét s. n.] – Cucoană + suf. -et.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
cuconét s. n., pl. cuconéturi
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
CUCONÉT ~uri n. pop. Mulțime de cucoane. /cucoană + suf. ~et
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
coconét n., pl. urĭ (d. cocoană). Fam. Reuniune de cocoane, totalitatea cocoanelor. – În est cu-.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink